Adolescența este perioada decisivă din viața unui tânăr și viitor adult, când acesta dezvoltă abilități sociale, întreprinde comportante care il vor defini, leagă relații și devine un adult.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății adolescența începe de la vârsta de 10 ani și se încheie la vârsta de 19 ani, însă un tânar poate depăși perioada de adolescență chiar și la 23 ani.
În tot acest timp au loc schimbări atât în corp, cât și în creier, valorile unor hormoni cresc, altele scad și intervin diferite modificări:
· Estrogenul și testosteronul, care cresc ca valoare de 10-15 ori, după cum spun specialiștii, pot duce la reacții diverse o dată ce aceștia invadează organismul tinerilor. Se pot pune la somn liniștiți și se pot trezi tulburați, pot trece de la o stare la alta într-un timp foarte scurt.
· Serotonina, care este responsabilă cu starea de bine, are în perioada adolescenței un nivel similar cu cel din creierul persoanelor cu depresie. Acest lucru poate determina adolescenții să spună că nu au chef de nimic, pot avea o energie scăzută.
· Dopamina este acel hormon pe care corpul îl secretă când primește recompense (hrana preferată, haine), când trăim lucruri bune pentru supraviețuire.
În această perioadă, dopamina atinge cel mai mic nivel, însă atunci când adolescenții întâlnesc chestiuni extrem de plăcute, crește nivelul de dopamină brusc, ducând astfel la o intensitate mare cu care aceștia trăiesc diferite experiențe.
Acest lucru crește riscul de adicție, în special când stările de bine sunt asociate cu alcool, diferite substanțe, mâncarea, etc.
În acest vârtej neuronal, fizic și emoțional din timpul tranziției de la copil la adult, tinerii sunt expuși chiar și la riscuri mai mari precum violența (inclusiv suicidul), probleme devastante de sănătate precum depresia, anxietatea sau tulburări de alimentație.
Câțiva cercetători din cadrul Universității din Buffalo susțin că hormonii dezvoltați și modificați în perioada pubertății nu sunt responsabili pentru schimbările bruște de comportament ale tinerilor.
Aceștia studiază modul în care pubertatea joacă un rol în dezvoltarea adolescentului și caută noi moduri de a determina ce tip de comportamente sunt declanşate de pubertate şi ce schimbări nu sunt influenţate de acestea.
Se pare că din punct de vedere biologic adolescența și pubertatea sunt două procese distincte.
Pubertatea este procesul prin care organismul unui individ dezvoltă abilități de reproducere, pe când adolescența cuprinde o gamă mai largă de modificări. Aceasta include pubertatea, dar și schimbări cognitive, sociale și emoționale.
Fie că sunt cauzate de hormoni, fie că nu, tulburările emoționale ale adolescenților pot fi problematice și pot provoca situații dificile.
Adolescentul trece printr-o mulțime de schimbări în căutarea identității sale și stabilirea locului său în societate.
În acest sens, separarea emoțională de părinți ridică provocările sale, însă este o acțiune necesară în stabilirea valorilor personale și tranziționarea către un individ independent.
Pentru a depăși cu bine aceste procese complexe, adolescenții au nevoie de suportul părinților sau adulților, dar la fel de importantă este și încrederea acordată de către aceștia.
Specialiștii recomandă păstrarea unui echilibru între acordarea intimității și independenței de care tinerii au nevoie și, totodată, clădirea unei relații de încredere cu aceștia.
Psihoterapeutul Diana Stănculeanu spunea în cadrul unui interviu că tinerii ajung să se întrebe: “eu pe ce loc sunt în clasa?” sau ”sunt suficient de bun? ”, abia după ce părinții le adresează aceaste întrebări.
Adolescența este o perioadă fragilă, iar acțiunile părinților sau adulților din viața copilului constituie o parte importantă în formarea acestuia ca persoană.
Sursa: https://youtu.be/2fg_VLqny0k
https://www.sciencedaily.com/releases/2018/03/180319155723.htm
https://www.who.int/news-room/spotlight/coming-of-age-adolescent-health
https://mindarchitect.ro/sezonul-1?ppplayer=29b87f05d845ae3a404520ade9058311&ppepisode=ecb7fb5c7fb5e5d827f87e428a5137da
コメント